Teoretic, trebuie sa fie casatoriti, cununati in Biserica in aceeasi religie ca si finii, si unii preoti insista in asta. Unii din convingere, altii doar sa te convinga sa faci "o donatie" care "reconciliaza" diferentele. Altii, nici nu te intreaba nimic, nu le pasa. Oana, si mie mi-ar pare rau daca nu m-as putea tine de cuvint, dar pe de alta parte, nici nu m-as duce fara sotul. N-o invinuiesc pe preitena ta, dar de obicei data nuntii se stabileste functie de mai multe elemente, si unul este nasii, cind pot veni, ce concesii se pot face. Stiu ca vremurile cind intii mergeai la nasi, si apoi se decidea, au apus demult.

Doar ce am fost noi nasi anul trecut in Romania si la una din casatorii mirii au mai avut o pereche de nashi care nu erau casatoriti .  Nu a fost nici o problema. Si mai stiu o situatie cand nasii nici macar nu erau prieteni (girfriend, boyfriend).

 Nu costa nimic sa intrebati daca se poate daca tu chiar vrei sa-i fii nasha.

 

FYI... Am fost nasha la 2 dintre cele mai bune prietene din Romania ... Si eu a trebuit sa zbor in Romania special pentru nunti si sa fac toata cheltuiala respectiva ca sa onorez o promisiune facuta in copilarie, respectiv adolescenta. Prietenia adevarata merita...

---

Alea iacta est.

Multumesc mult pentru raspunsuri. Si la noi promisiunea de a le fi nasi a fost facuta in adolescenta, mai in gluma mai in serios, ma rog pana la urma cand am plecat din Romania, asa a ramas stabilit ca le vom fi nasi. Le-am spus ca vom putea venii vara asta in Romania, insa nu le-am dat niciodata o data exacta pentru ca nu stiam nici noi. Acum m-au anuntat ca au stabilit data pe 14 iulie si sunt un pic dezamagita pentru ca am crezut ca o sa ne intrebe si pe noi inainte daca putem sa nu in perioada aia. Sa ma duc fara sot …nu imi surade, pentru ca si asa nu avem multe zile de vacanta pe aici, insa am sa o fac daca se poate sa fiu doar eu prezenta la nunta asa cum spune Thana. Am sa ma interesez si am sa va tin la curent…daca va intereseaza.

Pe mine cel putin ma intereseaza, nu se stie cum in viitor voi fi pusa in aceeasi situatie... Oricum trebuiau sa va intrebe... Stiu ca inainte sa "puna" nuntile  prietenele mele am vorbit de zeci de ori la telefon, chiar si tele-conferintza cu amandoua, in legatura cu data.

---

Alea iacta est.

Eu am 2 prietene bune de 40 de ani ,sigur ca suntem la fel de bune prietene ,in plus si amicii au ramas la fel de apropiati ca si fostii colaboratori .

Eu primesc zilnic emailuri de la fostele colaboratoare ,fete mult mai tinere ca mine iar de Craciun am primit peste 20 de carduri scrise de la prieteni in general si de la fosti colegi .

Sigur pot fii nasi frate si sora ,am intilnit si prieteni dar nu stiu daca e corect ,oricum stiu sigur ca soti necununati la biserica nu pot cununa .

Dar eu inteleg si prietena ta va intelege ca nu poti fii nase fara sot cind esti casatorita ,nu e ok pentru tine .

Dar ca prietena la nunta ai putea merge .Acum 2 ani a avut nunta prietena fiicei mele si ea cu doi micuti ,cel mic era la un an a suferit pina in ultima saptamina ca nu poate merge ,eu eram in spital si sotul sau i-a facut placerea ,au lasat copii cu femeia o saptamina si au zburat amindoi in Romania .

Ce bucurie mai mare pentru mireasa decit sa-si intineasca prietena in dimineata nuntii farasa banuie macar .

E frumos sa ai prieteni si eu nu cred ca cei din Romania sunt invidiosi pe cei de aici .

Voi cum ati fi reactionat daca v-ar fi zis prietenii sa nu va mai duceti la ambasada sa cereti viza ca oricum nu o luati(viza k1)...si cand zic prieteni, chiar ma refer la prietenii cei mai buni, prieteni de suflet.Si asta fara sa stricati bunaciune de prietenie.

karla:

Voi cum ati fi reactionat daca v-ar fi zis prietenii sa nu va mai duceti la ambasada sa cereti viza ca oricum nu o luati(viza k1)...si cand zic prieteni, chiar ma refer la prietenii cei mai buni, prieteni de suflet.Si asta fara sa stricati bunaciune de prietenie.

Este clasica asa ca nu iti face griji. Nu esti singura careia i s-a intamplat. Invidia umana este ...........

---

The only real security in life is to be very good at what you do.

TheAlien:

karla:

Voi cum ati fi reactionat daca v-ar fi zis prietenii sa nu va mai duceti la ambasada sa cereti viza ca oricum nu o luati(viza k1)...si cand zic prieteni, chiar ma refer la prietenii cei mai buni, prieteni de suflet.Si asta fara sa stricati bunaciune de prietenie.

Este clasica asa ca nu iti face griji. Nu esti singura careia i s-a intamplat. Invidia umana este ...........

Da' de ce io????????? prieteni cu care ma jucam in tarana acum 20 de ani, imi toarna verzi si uscate ca visez cai verzi pe pereti, ei nestiind ce e aia k1 si confundand-o cu viza de turist.dar ma bucur sa stiu ca mai sunt alti ca mine si ca nu sunt singura.

karla:

TheAlien:

karla:

Voi cum ati fi reactionat daca v-ar fi zis prietenii sa nu va mai duceti la ambasada sa cereti viza ca oricum nu o luati(viza k1)...si cand zic prieteni, chiar ma refer la prietenii cei mai buni, prieteni de suflet.Si asta fara sa stricati bunaciune de prietenie.

Este clasica asa ca nu iti face griji. Nu esti singura careia i s-a intamplat. Invidia umana este ...........

Da' de ce io????????? prieteni cu care ma jucam in tarana acum 20 de ani, imi toarna verzi si uscate ca visez cai verzi pe pereti, ei nestiind ce e aia k1 si confundand-o cu viza de turist.dar ma bucur sa stiu ca mai sunt alti ca mine si ca nu sunt singura.

Ii dau dreptate lui Alien, e clasica faza, e chiar piece of cake ...mai rau cand ii vezi pe acei prieteni cum ii ajuti cu ceva si in return iti baga cutitul pe la spate asa usurel... cred ca si aia e clasica... cel putin cand  ma pregateam eu sa aplic pt viza, aplicam pt una de turist...si poate le-as fi dat dreptate sa-mi zica sa nu pierd vremea pe drumuri pe la consulat, dar macar mi-au venit mintile la cap cu 'prieteniile' din Romania...
 

---

Live Free or Die.

karla:

Voi cum ati fi reactionat daca v-ar fi zis prietenii sa nu va mai duceti la ambasada sa cereti viza ca oricum nu o luati(viza k1)...si cand zic prieteni, chiar ma refer la prietenii cei mai buni, prieteni de suflet.Si asta fara sa stricati bunaciune de prietenie.

Ohoho...stai linistita, zi ca iei si fa ca tine. Pe mine m-au distrat cand le-am aratat pasaportul cu viza in el, si nici atunci parca nu le venea sa creada. Nici eu n-am stiut de existenta K1. Probabil daca-mi zicea cineva ca pleaca in state cu viza asta, inainte de a sti eu informatii despre ea, n-as fi crezut nici eu ca e posibil. Pare destul de simplu s-o obtii si de asta bate la ochi. Dar nu cred ca-ti vor raul, ai sa vezi cand vei ajunge aici cine ti-a fost/iti este cu adevarat prieten. Pana atunci bucura-te de ei cat mai poti.

---

Life is full of dreams.If you don't dream ...go to sleep.

cre'ca paula are dreptate la faza asta... stai incet, ia-o usurel, nu te grabi sa ii cataloghezi. Poate kiar nu e invidie, poate pur si simplu... e angoasa aia a prietenului care nu vrea sa piarda un prieten. Timpul le cerne pe toate. Si nu lunile, ci anii, poate kiar zecile de ani.

eu am fost foarte norocoasa din punctul asta de vedere, s-au cernut si cei mai multi au ramas deasupra sitei. Am avut si surprize, ce-i drept si de-o parte si de alta a sitei :), au ramas unii la care nu ma asteptam, au plecat unii care aveau poate cea mai mare parte din mine. Si mai sunt si altii care, desi nu mai "sunt", stiu ca sunt acolo, si oricand as incerca sa reiau legaturile, le voi relua exact de acolo de unde le-am lasat, fara resentimente, cu aceeasi incarcatura afectiva.

 

Subiect trist sau nu, depinde de caz. Eu una sunt pe baricada celor cu prieteni ramasi putini si anume colega mea din clasa a V-a. A fost singura cu care am pastrat relatia si pe net, cu care m-am vazut deseori si ne-am distrat in Ro, la revenirea mea. Restul, toti o apa si-un pamant. S-au dat disparuti, ba ocupati, ba in vacanta, alea alea. Unul chiar a avut tupeul (altfel nu-l pot numi) sa imi ceara sa ii fiu nasa la nunta, asta in conditiile in care eu eram in Ro si o data nu s-a gandit sa ma invite la o cola, pe motivul ca statea prost cu banii o luna intreaga, o cola. Nici sa rad parca nu pot de cat de penibil a fost. Nnu ii voi fi nasa pt ca m-a lasat cu un gust amar si nu il mai consider prieten demult (pe langa treaba de mai sus, sa nu mai zic ca ma suna saptamanal sa ma roage sa-i cumpar adidasi lui si prietenei lui, asta 2 ani la rand, primul i-am luat, al doilea deja mi s-a pus pata) dar de ziua mea a uitat sa mai apeleze numarul meu sau macar un mesaj, ca-i mai ieftin .

Ehhh, am zis "asta e, fiecare cu....ale lui si pun eu punct aici". Subscriu la ce a zis Osiria mai devreme, eu am impresia ca prietenii, cunostintele, etc ramasi in Romania traiesc cu senzatia ca in State e raiul pe pamant, ca banii se castiga facand nimic si tu poti vizita pe oricine, oricand fara un calcul, cred ca el nu a priceput ca se programeaza concediile, banii, si ca nu sarim in tren de la Constanta la Bucuresti.

Ma rog, nu stiu ce parere aveti dar eu una nu as putea sa accept asa ceva, cand el este vadit dupa interes. Si stau eu si ma mai intreb de ce nu si-a ales nas pe cel mai bun prieten al lui care este casatorit in biserica? Sa ma scuteasca!

 

 Aveam citeva prietene in Romania.Doua din ele le-am pierdut.Una,pe care o stiam de 20 de ani,din copilarie,cind plecarea mea in America devenise sigura(luasem viza) mi-a trimis niste SMS-uri si niste mesaje jignitoare in care m-a facut cu ou si cu otet,desi eu am incercat sa o ajut cit de mult am putut pina inainte de plecare.Cealalta,colega de facultate,s-a racit brusc de mine cind a aflat ca plec.In prezent relatia mea cu ea e una foarte rece,si formala.Cu celelalte prietene ramase in Romania mai vorbesc,ma mai intreaba de sanatate ,etc...Nu am inteles niciodata schimbarea din atitudinea celorlalte doua,de ce s-au purtat asa,e un mister,poate a fost invidie,poate a fost un shoc pentru ele faptul ca am plecat si asa au stiut ele sa reactioneze...

Nu pot decat sa fiu de acord cu ipoteza ca aceste persoane sunt invidioase.
Eu una sunt satula de acesti "prieteni". Chiar la ultima vizita mi s-a clarificat situatia si cu o asa zisa "foarte buna prietena" care nu s-a deranjat nici la revedere sa-mi spuna la plecare. Asemenea prieteni? Thanks but no thanks!
Am fost mai mult decat dezamagita si confuza dar viata merge inainte, cum si a lor va merge fara mine! Sunt lucruri mai importante in viata mea decat sa ma preocup de fatarnici.

 

 

Mai fetelor, pai citesc si  eu ce scrieti pe aici cu prietenii si ..nu imi vine sa cred!

Probabil ca depinde si de felul de a fi al fiecaruia. Unii sunt inconjurati de zeci de asa zisi "prieteni" si cred ca au prieteni. Altii au f putin prieteni de-alungul vietii si mentin relatiile de prietenie ptr ca ..probabil si-au ales prieteni adevarati de la inceput.Ma rog , poti sa ai surprize de la cine nu te astepti, dar trebuie sa iti dai seama daca este o prietenie de suprafata sau nu .

Eu cred ca am fost norocoasa cu prietenii.Am avut intotdeauna f putini sau , mai corect am considerat prieteni doar citeva persoane la care le-am descoperit si apreciat anumite calitati. Chiar daca nu vorbesc cu ei tot timpul sau regulat, stiu ca intotdeauna cind vorbim sau ne intilnim sunt si ramin  prieteni adevarati.

Am avut si un soi de "prietena" care se cam tinea scai de mine si care am stiut ca este tipul superficial, narcisistic si interesat de propria persoana mai mult decit orice altceva.In momentul in care si-a dat arama pe fata,  am  terminat relatia cu ea imediat si ...nu mai am surprize! Interesant este ca mie mi-a fost usor sa o sterg cu buretele, iar ei nu i-a venit sa creada.Cind ii scot de la inima, asa se intimpla.Iar pe cei pe care ii tin acolo, inseamna ca sunt speciali! 

Dar cei mai buni prieteni i-am facut in timpul scolii, si stiu ca imi vor fii prieteni ptr totdeauna. Nu gelozie, nu pretentie la bani sau cadouri..de cite ori de intilnim in Romania ne bucuram si avem atit de multe de povestit !  

longneck:

[...] Chiar daca nu vorbesc cu ei tot timpul sau regulat, stiu ca intotdeauna cind vorbim sau ne intilnim sunt si ramin  prieteni adevarati. [...]

Dar cei mai buni prieteni i-am facut in timpul scolii, si stiu ca imi vor fii prieteni ptr totdeauna. Nu gelozie, nu pretentie la bani sau cadouri..de cite ori de intilnim in Romania ne bucuram si avem atit de multe de povestit !  

Yeap. Same here ! Prietenii de care vorbeam la inceputul topicului, inca imi sunt...prieteni. Dupa 3 ani de cand am plecat de langa ei, de fiecare data cand merg in Romania, ne adunam la povesti aproape zilnic. 

Ii iubesc de numa'.

---

Life is full of dreams.If you don't dream ...go to sleep.

Cu "prietenii" din Romania am mai tinut legatura in primul an dupa ce am venit in USA.  Dupa aceea a lasat-o moale, si eu dar si ei.  Ne mai felicitam asa, de complezenta, pe Pasti si de Craciun, prin email.  Daca ne-am vedea, poate am reveni la sentimente mai bune, bazate insa doar pe amintiri. Un spritz, o friptura, discutii vreo doua-trei ore si gata.

In Romania am doar cativa fosti 'brothers in arms" ( cu care dealtfel nu prea tin legatura in mod regulat ), pentru care as face orice daca acestia s-ar afla la ananghie ( iar din cate stiu eu, reciproca este valabila ).

Prietenii din USA s-au dovedit a fi ( in marea lor majoritate ) orice altceva decat prieteni.  M-am lamurit cum e cu prietenia in America si am lasat-o balta. Romanul e roman oriunde s-ar afla.  Isi aduce aminte ca-i esti prieten doar daca are nevoie de tine, daca trebuie sa-ti ceara un serviciu sau are vreun avantaj de pe urma asa zisei prietenii.  Aici am amici de ocazie si cunoscuti. 

---

Come take a look @ BoldMouse IT Solutions!

CyberDog:

Romanul e roman oriunde s-ar afla. Isi aduce aminte ca-i esti prieten doar daca are nevoie de tine, daca trebuie sa-ti ceara un serviciu sau are vreun avantaj de pe urma asa zisei prietenii.

E chestia aia cu "mie ce-mi iese". Se exporta la pachet cu spiritul de militian.

---

The infinite is in the finite of every instant. (Zen)

longneck:

Mai fetelor, pai citesc si  eu ce scrieti pe aici cu prietenii si ..nu imi vine sa cred!

Probabil ca depinde si de felul de a fi al fiecaruia. Unii sunt inconjurati de zeci de asa zisi "prieteni" si cred ca au prieteni. Altii au f putin prieteni de-alungul vietii si mentin relatiile de prietenie ptr ca ..probabil si-au ales prieteni adevarati de la inceput.Ma rog , poti sa ai surprize de la cine nu te astepti, dar trebuie sa iti dai seama daca este o prietenie de suprafata sau nu .

Eu cred ca am fost norocoasa cu prietenii.Am avut intotdeauna f putini sau , mai corect am considerat prieteni doar citeva persoane la care le-am descoperit si apreciat anumite calitati. Chiar daca nu vorbesc cu ei tot timpul sau regulat, stiu ca intotdeauna cind vorbim sau ne intilnim sunt si ramin  prieteni adevarati.

Am avut si un soi de "prietena" care se cam tinea scai de mine si care am stiut ca este tipul superficial, narcisistic si interesat de propria persoana mai mult decit orice altceva.In momentul in care si-a dat arama pe fata,  am  terminat relatia cu ea imediat si ...nu mai am surprize! Interesant este ca mie mi-a fost usor sa o sterg cu buretele, iar ei nu i-a venit sa creada.Cind ii scot de la inima, asa se intimpla.Iar pe cei pe care ii tin acolo, inseamna ca sunt speciali! 

Dar cei mai buni prieteni i-am facut in timpul scolii, si stiu ca imi vor fii prieteni ptr totdeauna. Nu gelozie, nu pretentie la bani sau cadouri..de cite ori de intilnim in Romania ne bucuram si avem atit de multe de povestit !  

 

Da, depinde de felul fiecaruia, asa este; poate acesta este motivul pentru care stau si acum sa ma intreb cum poate o "prietena" veche de 15 ani (chiar din scoala generala) sa nu iti spuna nici la revedere (doar una dintre ispravi)? Ca sa nu mai mentionez ca si inainte de ma muta din Romania, a stors cat a putut de pe mine pe parcursul anilor (atunci nu vroiam sa cred). Ma rog, singura explicatie este ca doar eu am stiut sa fiu prietena "neconditionata", fara sa iau in calcul ca ani la rand iesem pe banii mei si cu masina mea.

Asta e, in viata inveti din experiente.

Dell:

CyberDog:

Romanul e roman oriunde s-ar afla. Isi aduce aminte ca-i esti prieten doar daca are nevoie de tine, daca trebuie sa-ti ceara un serviciu sau are vreun avantaj de pe urma asa zisei prietenii.

E chestia aia cu "mie ce-mi iese". Se exporta la pachet cu spiritul de militian.

Da, asa este.  M-am trezit cu telefoane de la cunoscuti despre care nu mai stiam nimic de 4 - 5 ani.  Toti, dar absolut toti aveau nevoie de servicii IT pe degeaba.  Atunci cand le-am explicat cum e treaba cu afacerile si cu branza, au apelat la spiritul de mai sus, atragandu-mi atentia ca nu asa se mentin "prieteniile".

In replica, i-am trimis frumusel catre DEX, pentru o reamprospatare a cunostintelor privitoare la sensul cuvantului "prietenie".  Si le-am recomandat sa-si satisfaca nevoile de servicii IT la concurenta.

 

---

Come take a look @ BoldMouse IT Solutions!

Toata lumea a avut experiente proaste cu romanii. Ce nu inteleg eu este de ce tot mai incercam sa legam aceste prietenii?!!! Ne ardem, ne trece si o luam de la inceput.

Crystal:

Toata lumea a avut experiente proaste cu romanii. Ce nu inteleg eu este de ce tot mai incercam sa legam aceste prietenii?!!! Ne ardem, ne trece si o luam de la inceput.

Pentru ca romani fiind, subconstientul nostru are impregnat spiritul de militian de care vorbea Dell mai sus.

Pe langa asta, istoria a dovedit ca romanii sunt masochisti nevoie mare. 

---

Come take a look @ BoldMouse IT Solutions!

"masochisti", asta e chiar o explicatie noua...uite asa aflu eu chestii despre mine!!!