1. Pt procesul de emigrare, nu stiu ce intelegi prin “recunoasterea” studiilor. Daca e vorba ca “admit” ca dovada de studii diplomele romanesti, atunci da. Insa nu ti le puncteaza automat, trebuie sa le trimiti la NZQA care face verificarile de rigoare (ca deh, poate ai tras chiulul la vreunul din cursuri…mai stiu eu?) si distractia asta te costa citeva sute de dolarei kiwioti – da un search pe situl immigrationului si vezi acolo tariful pt NZQA.
Cit despre sanse de a lucra in domeniul tau, nu te imbata cu apa rece. Ai aceleasi sanse ca toti imigrantii – adica localnicii au intiietate si abia pe urma se cauta candidati intre astia “de import”. Bineinteles, daca esti intr-un domeniu in care e shortage, atunci nici nu se mai pune problema. Ai toate sansele sa iti gasesti de lucru pe domeniul tau si bine platit din prima. Daca nu, atunci trebuie sa intri cumva in “cimpul muncii” de aci (pt ca multi angajatori sint reluctanti sa nagajeze straini care n-au mai lucrat inainte in NZ – e chestie de referinte - sa aibe pe cine intreba daca e reliable, e punctual, munceste bine ori pierde timpul la serviciu, daca baga mina in banul companiei, etc, ca n-o sa se apuce nimeni sa dea telefoane prin romania sa cate referinte) si asta se face prin compromis – adica acceptind munci mai “sub nivelul tau” in restaurante, cleaneri, vinzatori etc.
2. In toate domeniile medicinei este shortage, insa problema e ca trebuie date examene peste examene, trebuie facute cursuri, nimeni in domeniul medical nu poate lucra fara sa fie evaluat la singe. Deci sanse sint foarte mari, insa trebuie rabdare si munca. Ca inginer electric n-o sa lucreze nimeni ca “inginer” decit dupa vo 2 decade de munca grea si perseverenta. Pina atunci, poate sa lucreze ca simplu electrician – si aici este shortage destul de mare, partea buna e ca electricienii sint foarte bine platiti.
3. Ma faci matale sa rid cu treaba asta. Bineinteles ca exista. Arata-mi matale care e tara aia in care nu exista discriminare fata de emigranti si-o numim Utopia. Exact asa cum sint tratati chinezii si toti asiaticii si arabii care merg in Romania sa se stabileasca sau sa faca afaceri, tot asa sint tratai si emigrantii (ca-s romani sau de alte natii) in nz sau in oricare tara a lumii asteia. Nu se inghesuie nimeni sa si-i faca prieteni sau se se incuscreasca, etc. pt simplu fapt ca arata altfel, se imbraca altfel, vorbesc altfel (cu accent) au alte obiceiuri, alta religie, alte valori si toate astea la un loc spun “eu sint altfel, nu-s ca voi, deci fac tabara separata” si-atunci oamenii stau deoparte, nimeni nu vrea sa se complice. Cei care s-au integrat (si-au facut prieteni/ cunostinte) au reusit-o nu prin noroc, ci prin perseverenta si dipozitia de a invata de a fi receptiv si a adopta noi cutume si deci a se schimba in oarecare masura.
4. Daca e intr-un domeniu in care e shortage nu-si permite nimeni sa faca nazuri. La fel si in domeniul muncilor mai putin cautate sau sezoniere – barmani, chelneri, vinzatori, cleaneri, in constructii, la reparatii drumuri, etc. Daca insa e vorba de un tip de job cautat (publicat o data in ziar si la care se primesc sute de aplicatii) – in general muncile de birou de nivel incepator sau mediu, atunci nz experience e primul criteriu dupa care se face trierea.
Mesajele postate reprezinta doar o parere personala si in nici-un caz nu trebuiesc tratate ca sfat legal. Va incurajez sa contactati un avocat specializat iar daca folositi informatii din aceste mesaje postate o faceti pe riscul dvs. personal.