Initial asa m-am gandit si eu... Daca totusi nu se pot traduce... Desi un traducator autorizat de Ministerul Justitiei ar trebui sa stie macar unde poate gasi raspunsurile.
Am cautat eu singura pe net si le-am gasit, si nu doar intr-un singur loc, este foarte usor, deoarece abrevierile sunt standard si sunt multe site-uri unde poti gasi echivalarea in engleza. Nu este vorba de abrevieri facute de un doctor, ci de abrevieri universal cunoscute intr-o limba si care normal ar putea fi gasite pe net sau intr-un dictionar de specialitate. Ceea ce eu am reusit sa gasesc.
Problema este ca respectivul traducator nu a spus macar ca nu a stiut si a stampilat un document ca fiind asa-zis tradus. Mai mult: parintii mei au fost la notar unde au platit alti bani (pt ca respectivul traducator nu includea notarizarea, normal, cum fac unele firme). Deci, alti bani, alta distractie. Asta e problema! Daca documentul nu era in engleza, ci in alta limba de care nu am habar, nici acum nu as sti ca am dat banii doar pe o stampila pe un document care nu are sens. Eu zic totusi ca un traducator trebuie sa fie responsabil de calitatea traducerilor pe care le face.
Cand ai nevoie de o traducere legalizata, e clar ca este un document important care poate afecta in mod serios reusita a orice depinde de acea traducere.
E de inteles ca un traducator sa nu stie tot..., dar cand iti pune in fata un document si spune ca e tradus din romana si te costa atat... nu pot sa nu ma gandesc: nu e nici o lege de care sa ii pot aminti macar atunci cand vreau sa-mi recuperez banii sau macar sa obtin un document valabil si tradus si notarizat, fara a plati greseala lui?